Masurile anti-criza ale guvernului Boc

---

Bugetul prevede o crestere economica de 2.5%, un deficit bugetar de 2%, inflatie medie 5%, venituri bugetare 51 mld euro si un PIB de 144.7 mld euro. Cursul valutar luat in calcul este de Euro=4 RON. Principalele 10 masuri creionate astazi de guvern sunt:

1. Alocarea unui procent de 20% din cheltuielile bugetare, aproximativ 10 miliarde euro, pentru infrastructura: transporturi, mediu, reabilitari locuinte, etc. Este principala masura anti-criza si cea care va intoarce cei mai multi bani la buget. A nu se confunda cu 20% din PIB.

2. Achitarea datoriilor guvernamentale restante catre agentii economici privati, in valoarea de 2.1 miliarde euro pana la finele lunii martie 2009.

3. Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, activitate deficitara in mandatul Tariceanu.

4. Neimpozitarea profitului reinvestit. Se va face prin Ordonanta de urgenta de modificare a codului fiscal.

5. Posibilitatea comensarii TVA de recuperat cu alte impozite, inclusiv dupa expirarea termenului de 45 zile.

6. Capitalizarea CEC si Eximbank. Va fi o infuzie de 250 mil euro pentru CEC , care va duce la deblocarea finantarii IMM-urilor.

7. Infiintarea fondului de garantare pentru IMM-uri.

8. Alocarea prin bugetul de stat de fonduri pentru sustinerea exportului.

9. Continuarea si extinderea programului rabla. De acum sunt incluse in program si masinile cu vechime de peste 12 ani. Se mareste prima de casare de la 3000 la 3500 ron iar numarul masinilor incluse in program creste la 60.000.

10. Includerea veniturilor proprii ale agentiilor guvernamentale si de stat in veniturile bugetului de stat si realocarea lor conform nevoilor.

Salariile in sectorul bugetar vor creste cu 5% si nu se vor mai da prime in acest an. Salariile profesorilor vor creste doar selectiv iar cresterea va fi conditionata de realizarea programului de reforma.Salariul mediu brut pe economie a fost stabilit la 1623 ron.

---

Deficitul bugetar a crescut Euro

---

Deficit nesustenabil. Avem deficitul bugetar pe 2008. El este de 7 miliarde euro, respectiv 4.8% din PIB. Cifra a fost avansata de M. Tanasescu in cursul zilei de ieri. 7 miliarde Euro deficit este foarte mult pentru Romania. Scaparea de sub control a acestuia a avut mai multe cauze:

- Salariile in sectorul bugetar au crescut de la 4% din PIB in 2004 la 8.2% din PIB in 2008. Pib-ul nominal a crescut si el din 2004 cand era 59 mid EURO la 139 mld EURO in prezent.

- Cresterea nesimtita a investitiilor de capital din sectorul public. La prima vedere pare un lucru bun ca au crescut aceste investitii, dar ele mascheaza niste capitole cum sunt achizitiile de bunuri pentru dotari : plasme, birouri, masini,etc., achizitii facute la preturi foate piperate. Acestea nu sunt investitii in infrastructura.

- Prime, bonusuri si sporuri peste sporuri care se-au adaugau la cheltuielile salariale.

Presiune pe curs. Acest deficit trebuie finantat iar Ministerul de Finante e obligat sa atraga toti leii si valuta de pe piata, fara ca BNR sa mai poata exercita controlul asupra masei monetare. Banii sunt atrasi de pe piata de catre ministerul de finante pentru a plati imprumututile externe si cheltuielile curente. Asta pune presiune foarte are pe curs. Guvernul si-a propus pentru 2009 un deficit de 2%, dar pentru asta trebuie inchis deficitul de 7 miliarde Euro din 2008.

Un alt factor care a dus si duce la deprecierea leului este politica bancilor mama care trag valuta din bancile filiala din Romania. Sumele retrase sunt foarte mari iar BNR nu face fata si e riscant sa se implice deoarece nu cunoaste strategia marilor banci si nu stie daca este o miscare pe termen scurt sau una pe termen lung. Din acest motiv bancile de la noi platesc dobanzi ametitoare pentru atragerea de resurse.

Solutii. Trebuiesc gasite solutii urgente pentru acoperirea deficitului bugetar din 2008. Una dintre ele care va fi pusa in aplicare este anularea ordonantei de urgenta, cu masuri stimulative pentru sectorul privat, data de Guvernul Tariceanu pe ultima suta de metri. Cea mai apasatoare este suspendarea reducerii contributiei la CAS si cresterea acesteia cu 3.3%. Masura asta aduce venituri de de 1% din PIB la buget. Trebuie platite urgent restantele catre sistemul privat pentru bunurile si serviciile livrate in 2008. E vorba de peste 2 miliarde Euro. Aceasta masura care ar crea lichiditate si ar elimina blocajul financiar. Daca companiile private isi primesc banii de la stat nu mai au nevoie de finantare de la banci, pentru capital de lucru, intr-o masura atat de mare. Asta duce la scaderea dobanzilor la credite si implicit la depozite. Alta masura este inghetarea pensiilor si salariilor, un moratoriu pe 6 luni. Pana nu se rezolva problema deficitului din 2008 vom avea presiune mare pe curs si leul nu poate sa revina.

---

Obama: popular si populist

---

150 milioane dolari. In plina criza economica America este dispusa sa cheltuie aceasta uriasa suma pentru incoronarea lui Obama. 4 zile de distractie. Petreceri in aer liber, baluri si dineuri .Toata lumea sa participe la marele eveniment. Ceremonialul este sfidator si populist. Faptul ca Obama si-a dat acceptul pentru asemenea dezmat iesit din comun si foarte costisitor ma face sa cred este un politician de rand si nu unul care vrea cu adevarat sa schimbe lucrurile. Il intereseaza imaginea si ii plac la nebunie baile de multime. O mare parte banii risipiti pe aceasta festivitate vin de buget. Din donatii s-au strans doar 41 milioane. Restul cheltuielilor, până la suma de 150 milioane dolari, vor fi acoperiti de primăria din Washington (47 milioane), statul Maryland (12 milioane), Virginia (16 milioane), respectiv Guvernul federal (zeci de milioane). Iar americanii canta si danseaza. Ca banii sunt de la bugetul de stat sau de la bugetele locale tot de aia este. Sunt bani care puteau sa aiba o alta destinatie. Pana nu scapam de politicienii care ajung sa fie populari apeland la populism lumea nu se va schimba. Poate e o falsa impresie si chiar imi doresc sa ma insel iar acest presedinte carismatic sa scoata lumea din criza. Go Obama !

---

Dobanda zero

---

Daca ai primi un credit cu dobanda ZERO sau aproape de zero, ai crede ca esti cel mai fericit om. Daca esti deponent, lucrurile stau tocmai pe dos.

Cand spun dobanda ZERO, gandul ma duce la bancile care functioneaza conform legii islamice. La ei, imprumutul cu dobanda este asociat camatariei si este interzis. Creditarea este considerata o asociere, iar banca isi ia castigul din profitul celor pe care i-a creditat. La fel este si pentru cei care fac depozite. Banii sunt incredintati bancilor, acestea reinvestesc mai departe dand imprumuturi, iar castigul este impartit cu cei de la care au luat banii.

Cand spun dobanda ZERO, gandul ma duce la JAPONIA, unde dobanda de referinta este aproape de zero. Intre 2000 si 2006 Banca Japoniei a fixat dobanda zero. Dobanzile la creditele comerciale sunt si ele foarte jos, de 1.5-2.5%, iar la depuneri, de sub 0.5%. Japonia nu-si permite o dobanda mai mare de zero. De fapt, in 2003, au ajuns la dobanda negativa, adica te plateau sa iei credit. Economia a stagnat, preturile au scazut si, ca atare, trebuiau stimulate prin orice mijloace consumul si cresterea preturilor. A fost deflatie ani la rand. Pana la urma, aceasta politica monetara a dat rezultate, iar la jumatea lui 2006 Banca Japoniei a reusit sa ridice dobanda la 0.25%. In acest moment dobanda de referinta este de 0.3%, dar pe fondul crizei economice sunt asteptate noi scaderi. Mai nou, presedintii bancilor centrale din intreaga lume sunt atat de speriati de directia in care se indreapta economia mondiala, incat iau in considerare varianta drastica de a reduce dobanzile la 0%. "Epoca banilor oferiti gratis ar putea fi aici". Pana unde se vor mai putea reduce dobanzile? Este o cursa spre zero. "Dar este mult prea devreme sa vorbim de dobanzi de 0%, deoarece inflatia nu pare sa fie dornica sa scada", spune Jim O'Neill, economist sef al Goldman Sachs.

Cand spun dobanda ZERO, gandul la duce la Romania, unde etica bancara lasa de dorit, iar dobanzile urca la cote ingrijoratoare. Dar avem un Isarescu care, cred si sper ca, stie ce face. Cand spun etica bancara ma refer la spreadul (diferenta intre dobanda la credite si dobanda la depozite) mai mult decat nesimtit, dar si la comisioanele practicate de bancile noastre.

Un lucru e cert. Toate tarile si-au salvat economia scazand dobanzile chiar cu riscul inflatiei si nu invers.

---